Apoi a fost un fular Calvin Klein. L-am cumparat cu mare satisfactie dintr-un outlet bucurestean. Poate nu are nimic foarte special in afara de un model deosebit si o eticheta. 5 cm de material inscriptionat cu acest nume m-au facut sa ma simt mai bine pentru cateva secunde de fiecare data cand il purtam. Cand a inceput sa faca scame sau sa se desire pe ici colo (ca orice obiect vestimentar) am inceput sa realizez ca de fapt, povestea lui este cea care te fascineaza, nu neaparat obiectul in sine. Asta nu inseamna, ca acele mici defecte aparute pe parcurs i-au stirbit din farmecul pe care il exercita asupra mea.
Au urmat ochelarii de soare Emporio Armani. I-am achizitionat cu o imensa bucurie de pe celebra strada de shopping Vaci din Budapesta (oras pe care il ador.)Pentru ca se bucurau de o reducere generoasa, investitia este mai mult decat profitabila. Ii port cu mare placere, sunt absolut necesari in zilele insorite (apropo, protejeaza-ti zona sensibila a ochilor de riduri fine, purtand ochelari de soare), au un design care te fac mai interesant si cel mai important - in zilele in care nu esti in cea mai buna stare de spirit au rolul de protector. Sunt ca un scut intre ochii tai tristi si lume. Acum regret ca nu am mai cumparat inca o pereche (chiar si acelasi model)si astept cu nerabdare ziua in care voi putea incheia inca o afacere profitabila pentru ochii si look-ul meu, achizitionand ochelari de soare. De marca.
Acum sunt pantofii. Nu orice pantofi pentru o fashionista. Ci unii de la Yves Saint Laurent. Nu sunt cei mai comozi sau cei mai frumosi pantofi pe care i-am vazut in viata mea, insa sunt speciali.
Nu stiu la ce chinuri imi voi supune picioarele cand ii voi incalta sau cat de mult imi vor schimba look-ul, increderea in sine, ziua ori succesul (pe toate planurile) dar imi plac foarte mult. Simt ca am facut o super investie.
I-am cumparat de la celebrul si intangibilul magazin Victoria 46 din Bucuresti.
De cand i-am achizitionat, ma simt tot mai atrasa de incaltamintea frumoasa. Numai ca frumosul se vinde foarte scump.
Ce cumparam, de fapt? Niste obiecte ca oricare altele sau niste iluzii ca purtand ceva special suntem mai speciali? Nu contest calitatea acestor obiecte, dar ce cumparam cand facem aceste gesturi nebune? Ne aduc mai multa fericire? Sau sunt o recompensa pentru frustrarile si esecurile din alte domenii?
