vineri, 8 mai 2009

Riscurile meseriei "de a crea povesti"



Asta imi place sa cred cand ma gandesc la ceea ce inseamna sa creezi pictoriale. Esti un fel de povestitor in imagini. Initial, nu exista decat niste patretele goale in flat planul revistei. Se naste o idee si apoi incepe sa se scrie scenariu. Cine va fi foto, cine va fi modelul, care va fi locatia, cine va fi responsabil de make-up, pe cine sa chemam la par, de unde iau hainele, incaltamintea, acesoriile etc. etc. Un pictorial se moda imi "mananca" cam 3, 4 zile. Zile in care te incearca stari contradictorii create de frumusetea unor obiecte vestimentare (dusa la grad de "vreau si eu"), de febra musculara instalata in urma cararii a 7, 8 pungi pline odata, de "vai! s-a patat rochia" sau "te rog, nu te dezechilibra ca se strica pantofii si sunt 5 milioane! Nu este usor, este foarte stresant si cu o responsabilitate imensa, insa de fiecare data traiesc niste senzatii unice, marete, care ma fac sa uit de toate nemultumirile (de mai sus) si sa visez cu ochii deschisi noi povesti.

4 comentarii:

  1. Eu cred ca modelul e cel care da viata atmosferei din pictorial.si trebuie sa transmita povestea dincolo de imagine. :)
    si frumos e ca acest lucru ramane unic ca dovada a pasiunii si timpului investit.
    si eu ma pregatesc pentru jurnalism,pasiunea mea.
    numai bine!

    RăspundețiȘtergere
  2. @ Cristina Fedorca: si pentru mine a fost o placere sa lucrez cu tine! mult succes! sper sa ne mai intalnim. p.s. Nu mai chinui baietii:-P

    RăspundețiȘtergere
  3. @ Camelia
    Bineinteles, rolul modelului este enorm, practic pentru model este creata toata aceasta desfasurare de forte. Dar asta este o alta poveste, pe care o voi ilustra curand:-)Jurnalismul, daca este practicat cu responsabilitate si cu dedicatie, este poate cea mai frumoasa meserie:-)Succes!

    RăspundețiȘtergere